- Arta populara


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Masuri de mediu si clima pentru anul 2016

INFORMARE privind măsurile de mediu și climă aplicate în anul 2016 pe terenurile agricole

ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA PRIMARIEI CIORTESTI

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

PROGRAM AUDIENTE

PROGRAM AUDIENTE

DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Traditii populare

Arta populara

Dovezi despre acest mestesug milenar le gãsim în sãpãturile arheologice efectuate în zonã, prin acele greutãti din lut ars de la asa zisele rãzboaie de tesut, fusoiolele (greutãti ale fusului). Pe unele bucãti de chirpic descoperite în incinta unor locuinte s-au descoperit amprente de tesãturi.

Astãzi, tehnica de lucru a gospodinelor satelor este la fel de asemãnãtoare cu cea de acum câteva sute de ani : stativele-scheletul din lemn; sulurile; vãtalele care fixeazã spata; itele tinute în pozitie verticalã de cãtre scripeti; slobozitorul; tãlpicile care sunt manevrate cu abilitate pentru a diversifica modelul tesãturii, suveica cu tevi din stuf, cu atã sau alte materiale, pentru bãtãtura; letca-rotitoarea prin care se pune pe tevi, atã, s.a.
Ornamentele sunt realizate în tehnica înnãditului si tesutului în douã ite, în patru ite si în ozoare. Stergarele sunt decorate la capete cu vrâste ridicate cu speteaza, cu bumbac galben vopsit sau cu arnici rosu si negru.

Acestea, ca si fetele de masã sau prostirile de pat sunt împodobite cu diferite cusãturi în aceeasi cromaticã traditionalã de rosu si negru.

Predominã ornamentul vegetal, zoomorf si antropomorf, fete si copaci, pãuni si vrãbiute, hulubi si cocosei, flori de câmp si romburile. Stergarele erau brodate cu motive vegetale (frunza vitei-de-vie, struguri, artarul, ghinda, trandafirii), aviforme (pãuni, cocosi, gâste), zoomorfe (calul), antropomorfe (fete si bãrbati), astrale. Capetele stergarelor erau tivite cu gãurele sau cusãturi în zigzag. Aceleasi, modele se întâlneau si pe fetele de masã, prostiri. Fetele de pernã prezintã decoruri având ca motive centrale pãsãri, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci, ca variantã a pomului vietii. Prostirile erau din pânzã de casã, cu marginile împodobite cu benzi late de dantelã tãrãneascã. Piesele cele mai impunãtoare erau scoartele, covoarele sau lãicerele, cu modele geometrice, vegetale, zoomorfe, distingându-se printr-un rafinament în îmbinarea culorilor.
Mobilierul era adaptat nevoilor curente, fiind simplu si având un rol strict functional: unul sau douã paturi, asezate adesea pe patru pari bãtuti în pãmânt, peste care se fãcea un pod din scânduri. Apoi se puneau paie pentru a fi mai moale iar deasupra asezau asternutul, fãcut din in, cânepã sau lânã (mindir), alteori rogojini în loc de tolice. La capãtul patului erau cele 2-3 perne, umplute cu puf, lânã sau paie si plapuma (umplutã cu lânã). Vasele mari se tineau pe sobã sau pe peretii din camera ce juca rol si de bucãtãrie. Inventarul cuprindea ceaune, oale pentru lapte, strãchini de lut, linguri de lemn, fãcãletul. Lângã geam era asezatã masa, dreptunghiularã sau rotundã, iar sub ea se gãseau scaunele.

În camera „de curat" era lada de zestre, primitã de nevastã, dar si cea (cele) destinate fiicelor ce se apropiau de vârsta de mãritat. Aceastã ladã, mândria familiei, era, de regulã, sculptatã sau pictatã. Aici se asezau obiectele de pret: costumul national, fetele de pernã si de plapumã (ogheal), lãicerele, prosoapele si cãmãsile, opincile noi, iar în timpurile mai apropiate de zilele noastre, pantofii. La perete erau patul, acoperit cu covoare tesute în casã, cu rãzboiul de tesut, pernele pentru zestre.

Spre geam, era masa, acoperitã cu o fatã de masã din in sau borangic, alãturi de câteva scaune destinate musafirilor. Aceastã camerã era folositã în cazuri deosebite. Aici era primit preotul de Pasti, Crãciun sau

Boboteazã, sau la alte momente speciale (botez, nuntã, înmormântare). În toate camerele pe peretele dinspre rãsãrit se gãseau icoane (BUTNARU 2007, 93-94).

Tesãturile traditionale folosite la acoperirea patului sau laitele se teseau din lâna în culoare naturalã, în special alb cu negru, în patru ite, cu vrâste urzite si tesute, oblonase sau pãtrãtele. Macaturile actuale sunt în douã ite si sase scripeti sau în douãite si foiri de la 9 la 100. Aceste macaturi sunt de lânã si bumbac fiind denumite sicuverturi, au aceeasi functie utilitarã.
Lãicerele si scoartele împodobesc interioarele tãrãnesti din aceste sate. Cele mai simple ornamente de lãicere sunt vrâstele si scaunele denumite genute si paduri.

Coloritul vegetal, de o mare valoare artisticã, a fost înlocuit în prezent cu cel chimic, care se caracterizeazã printr-o gama cromaticã bogatã, dominând culorile vii.
Scoartele bãtrânesti vopsite sunt decorate cu motive alese predominând ornamentul geometric denumit si national. Cele mai semnificative motive sunt: pomisori, trandafiri, coronite, cocosei, corbi si cel mai întâlnit este pomul vietii.

Traistele de lânã în douã ite sau traista tesutã cu vrâste ridicate cu speteazã, sunt piese de port întâlnite arareori în comunã.
Sacii si toalele din cânepã sunt nelipsite din inventarul unei gospodãrii. Aceste tesãturi erau pregãtite ca zestre pentru fete sau se pãstrau pentru ritualul înmormântãrii.

În trecut se folosea ca materie primã cânepa, inul pentru borangic. Astãzi se folosesc lâna, bumbacul si cârpele. Cânepa era cultivatã, apoi smulsã din pãmânt, legatã în mãnunchiuri, uscatã, scuturatã de frunze si pusã la topit în apã.

Mãnunchiurile erau spãlate în pârâuri, puse la uscat, fãcute grãmezi în picioare. Urma separarea fibrei de cânepã cu ajutorul melitei fiind trasã printr-un instrument numit raghilã, se fãceau fuioare si apoi era toarsã.
La pregãtirea firului de urzealã se folosea un instrumentar adecvat: pieptenii, rãschitorul, urzitoarea, vârtelnita cu fofelnite.
Culoarea atei de bãtut sau a lâni era extrasã din scoarta unor copaci (arin, nuc, mesteacãn, artar, etc.).

Femeile si fetele coseau haine, nãframe, stergare cu atã, mãrgele si fluturi.

Costumele se îmbrãcau, de regulã, la sãrbãtori, dar când se uzau, erau purtate si în zilele de lucru. În viata de zi cu zi femeile se îmbrãcau cu fuste iar bãrbatii cu pantaloni din materiale tesute în casã, cãmãsi de in sau cânepã. Pentru cãmãsi se cumpãrau materiale si de la Husi. Atât în zile de sãrbãtoare cât si în cele de lucru, atât bãrbatii cât si femeile erau acoperite pe cap cu cãciuli din blanã de miel sau cu baticuri sau broboade (bariz de casã). În perioada interbelicã si-a fãcut simtitã prezenta si influenta de la oras. Opinca, prinsã cu nojite, era folositã pe post de încãltãminte, iar în loc de ciorapi se întrebuinta o pânzã ce înfãsurã piciorul. Se mai foloseau si papuci din cânepã sau din lânã.

Opincile din piele de porc se mai purtau prin anii `70, iar astãzi le mai vedem pe la unii ciobani de pe Valea Crasnei sau de pe culmea Lohanului.
Prin lada de zestre gãsim ca relicve, îmbrãcãminte traditionalã pãstratã ca mostenire de la generatiile trecute: ie, fote, bonzi, cãmãsi de noapte, cojoacele, etc.

Costumul popular
Bãrbatii purtau cãmãsi din pânzã de fuior de cânepã, apoi de in si bumbac, cu mâneci largi, cusute cu flori. În componenta costumului mai intrau: itari, cãmasã lungã, chimir, opinci din piele de porc, coltuni, boandã, cojoc din blanã de oaie, suman.

Femeile purtau cãmãsi de in, apoi din bumbac, cusute cu flori la poale, la mâneci si la gât, polcute, fuste de lânã, baticuri, basmale, barize, saluri, flanele de lânã, boandã, cojoc, opinci, ghete, ciubotele, catrintã, jupã, ii brodate la gât etc.

Vizualizari: 666
Data creare: 25-02-2016 15:16:29

STEMA COMUNEI CIORTEȘTI (județul Iași)

Stema comunei Ciortesti, judetul IasiDescrierea si semnificatia stemei comunei Ciortesti, judetul Iasi

Comunicate de presa

Comunicate de Presă referitoare “la majorarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, majorarea și prelungirea stimulentului de inserție.

ANUNT PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT
PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS

ANUNT CONCURS

ZIARUL LOCAL

Ziarul local ”COLINELE CIORTESTILOR”

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC, COMUNICATE DIN OFICIU

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Alegeri Europarlamentare 2019

Alegeri Europarlamentare 2019