- Descantece


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Masuri de mediu si clima pentru anul 2016

INFORMARE privind măsurile de mediu și climă aplicate în anul 2016 pe terenurile agricole

ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA PRIMARIEI CIORTESTI

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

PROGRAM AUDIENTE

PROGRAM AUDIENTE

DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Traditii populare

Descantece

În fiecare sat existã câteva persoane care au „darul" de a descânta. Ca sã poti primi acest dar trebuie sã fii evlavios, bun la suflet, sã ai o vârstã mai micã decât a celui de la care primesti si înveti.

Descântecele pot fi pentru bube, deochi, boli, etc. Practic puterea de a descânta echivaleazã cu aceea de a exorciza, existã mai multe grade de exorcism, cel în cauzã fiind de intensitate micã.

Pentru deochi si descântec trebuie apã neînceputã si cãrbuni pusi într-o canã.

Preparatul nefolosit este aruncat sau îngropat în grãdinã chiar de mâna celui vindecat.

În marea majoritate a cazurilor cei care vindecã prin descântec sunt femei - natura receptivã femininã este mult mai aptã sã primeascã aceste initieri arhetipale ale naturii înconjurãtoare, fiind prin tipologia ei capabilã sã preia din încãrcãtura energeticã maleficã a celui descântat si sã o transfere spre purificare unor medii oculte subtile.

Este de remarcat cã uneori descântecele sunt diferite de la un sat la altul „câte babe atâtea descântece" sau „câte bordeie atâtea obiceie". Aproape în toate descântecele este folositã apa, care poate fi proaspãtã adicã neînceputã sau veche.

Cele mai renumite descântãtoare au fost înzestrate nativ cu puterea de "a face" sau de „a desface", fiind considerate niste fiinte deosebite printre muritori. Fiind înzestrate si cu liberul arbitru, „încercate" ori de cate ori îsi manifestau harul divin puteau „trece" foarte usor „pragul" de la divin la malefic

Unele s-au abtinut si au trãit în post si rugãciuni si au descântat doar pentru a face bine semenilor, altele au alunecat usor panta materialismului si a egoismului luând mana vacilor altor semeni, „bãtând panã la cioatã" pânã cel vrãjit pãrãsea planul fizic. Au fost putine cazuri, când pe patul de moarte, acestea îsi mãrturiseau aceste pãcate în mare secret pentru a fi iertate în lumea de dincolo.

În trecut, multe boli puteau fi vindecate doar prin rostirea unor incantatii, prin folosirea plantelor si a mineralelor de leac, a apei neîncepute de sorginte alchimicã.
Descântãtorii erau si sunt alchimistii lumii în care trãim. În descântece se foloseste frecvent formula: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu". Pe lângã apã se mai foloseste: o cruce, busuioc, sãmântã, pãpãdie, fãinã, bors, tuicã, ulei, cãrbune, mãturã, lingurã, fier încins, etc. Descântãtoarea „exorcizeazã"omul de orice: de dragoste, de urât, de ceas rãu, de prãpãd, de singurãtate, de nechibzuintã, de pagubã, etc.

Puterea de a descânta este un dar de la Dumnezeu si pentru descântat nu se ia niciodatã bani. Cel care ia bani, obiecte, gãini negre, nu lucreazã cu Dumnezeu.
Descântecele mai pot fi de ursitã, manã la vaci, bubã rea, udmã, furunc ce iese sub brat, orbalt - durere de mãsele si urechi, speriat, etc. (Informatii: Merlan V. Petricã).
Decântãtorii sau alchimistii secolului nostru sunt din ce în ce mai rari sau chiar au dispãrut cu desãvârsire prin unele sate. Din informatiile noastre, astfel de descântãtori s-ar mai gãsi în unele sate mai izolate. Harul acesta ancestral este posibil sã se fi pierdut la multe persoane datoritã egoismului, materialismului si în special al ignorantei totale pe care o manifestã tineretul fatã de aceste manifestãri oculte, divinitorii, ale energiei Mamei Telurice care existã cu sau fãrã voia noastrã. Armonia cu energia misterioasã a Naturii (ca emanatie a Divinului Absolut), este o conditie sine-qua-non a existentei noastre ca entitãti divine, ca fiinte ale lui Dumnezeu. Ignorarea acestor aspecte depãrteazã fiinta umanã de planul divin fapt care nu rãmâne fãrã consecinte.


Descântece cu apã neînceputã

„Apa neînceputã" este apa care se ia înainte de rãsãritul soarelui, dintr-o fântâna, fãrã ca cineva sã fi ajuns acolo. Se mergea la sursa de apã cu picioarele goale târându-le prin iarba plinã de rouã. Gãleata cu care se ia apã sã fie clãtitã de trei ori cu aghiazmã sfintitã la Boboteazã. Este de preferat, pentru a fi mai cu leac, sã se meargã fãrã a se întâlni cu cineva. Nu trebuie sã te întorci pe drumul pe care te-ai dus. Dacã te întâlnesti cu cineva nu trebuie sã deschizi gura. Aceastã apã este bunã pentru deochi si boli de minti tulburi.

Este folositã în leacuri de dragoste, luatã când e lunã plinã - când umblã zburãtorii, ielele, imediat dupã miezul noptii. Dupã „apã neînceputã" trebuie sã meargã o fecioarã sau un om curat, fãrã pãcat. Cel ce merge dupã apã nu trebuie sã poarte un costum deochiat. Dacã apa este de la casa preotului trebuie sã poarte busuioc în sân. Este blestemat cel ce furã apã de la casele unde sunt fete de mãritat sau feciori de însurat.

Apa luatã, nu se pãstreazã dupã apusul soarelui ci se aruncã la rãdãcina copacilor cu fruct.
Pentru boli ca hemoragia, diaree ori transpiratia abundentã se bea apã „de întâlniturã", apã din locul unde se întâlnesc douã izvoare, luatã la rãsãritul sau la apusul soarelui.
Nu este permis ca la dus spre izvorul de apa sã scoti o vorbã, nici sã te uiti înapoi.
Bãtrânii satului mergeau la fântânile sãpate în acel an, din care se putea lua „apa neînceputa". Apa era sfintitã cu rugãciuni si mãtãnii. Cu cãrbuni, „apã neînceputã" si descântece stiute se vindecau si se vindecã o multime de boli (UJEUCA 2002, p. 4).

Tehnica descântecului
1. se preparã o turtã de fãinã din grâu cu zahãr sau miere si putinã cearã;
2. se pune apoi un sfredel în foc pânã la înrosire, dupã care acesta se introduce în apã neînceputã;
3. cu apa se spalã rana si apoi se aplicã turta pe bubã;
4. apa folositã se aruncã;
5. turta se tine la bubã pânã se rãceste, apoi se aruncã la un câine;
6. cana se pune obligatoriu cu fata în jos.


Credinte si practici magice culese de la bãtrâni, multe existând si în prezent:
La constructia unei case, deasupra acesteia, pe scheletul care formeazã coama acoperisului, mesterii fãceau de o parte si de alta douã cruci în jurul cãrora se pune busuioc si câte un stergar cu bani.
La streasinã casei sau grajdului rândunelele fac cuiburi ce nu trebuie stricate de gospodar. Se spune cã sunt aducãtoare de noroc dacã se pãstreazã, în caz contrar pãsãrile vor da foc casei.
Când mirii sunt în fata altarului în timpul oficierii slujbei religioase cel care vrea sã conducã în casã trebuie sã-l calce pe picior pe celãlalt.
Copii nebotezati plâng deoarece cer botezul.
De Ziua Crucii, târâtoarele intrã în pãmânt, altfel este semn de toamnã lungã.
Cocosul ce cântã la usã anuntã musafiri.
Fetele nu mãnâncã din oalã pentru a nu le ploua la nuntã.
Fluieratul în casã face a pustiu.
Dacã la Ignat splina porcului se constatã cã este la început subtire si apoi se îngroasã, înseamnã cã iarna va fi la început usoarã si apoi se va înrãutãti si invers.
În seara Anului Nou sãtenii fãceau un calendar din ceapã. Se asezau în ordinea lunilor 12 coji de ceapã în care se presãra sare. În cojile în care sarea nu s-a topit, în acele luni corespunzãtoare va fi secetã. În cojile în care va fi apã înseamnã cã în acele luni vor fi precipitatii abundente.
În ziua de luni nu trebuia sã dai nimic din casã, pentru a nu da toatã sãptãmâna, în schimb, trebuie sã muncesti, sã fii bun, sã primesti bani, pentru cã asa vei fi toatã sãptãmâna. În aceastã zi nu se îngroapã mortii.
Cucuveaua este pasãrea care prevesteste moartea.
Existã descântece de cãlcat. Femeia care a nãscut gemeni poate vindeca persoane care si-au scrântit piciorul sau mâna. Persoana bolnavã se aseazã cu partea vãtãmatã a corpului pe pragul de la iesirea din casã, cu spatele în interior si fata spre exterior. Femeia calcã pe locul bolnav de trei ori la iesirea din casã.
Aruncarea cu apã sfintitã prin gospodãrie.
Omul era profund încredintat cã faptele sale pot atrage nenorocirea asupra gospodãriei sale, iar aceastã credintã îi influenteazã comportamentul.
A pãsi pragul cu piciorul stâng nu e bine, a îmbrãca o hainã pe dos pentru a avea noroc, a iesi cuiva cu cãldarea goalã înainte e semn rãu, nu se lucreazã în vie timp de nouã joi dupã Pasti, nu se lucreazã de Sfintii Foca si Pãlie etc.

(BUTNARU 2007, 100-101).

Vizualizari: 1355
Data creare: 25-02-2016 14:29:37

STEMA COMUNEI CIORTEȘTI (județul Iași)

Stema comunei Ciortesti, judetul IasiDescrierea si semnificatia stemei comunei Ciortesti, judetul Iasi

Comunicate de presa

Comunicate de Presă referitoare “la majorarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, majorarea și prelungirea stimulentului de inserție.

ANUNT PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT
PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS

ANUNT CONCURS

ZIARUL LOCAL

Ziarul local ”COLINELE CIORTESTILOR”

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC, COMUNICATE DIN OFICIU

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Alegeri Europarlamentare 2019

Alegeri Europarlamentare 2019