Primaria Comunei Ciortesti - judetul Iasi » Telefon: 0232 320.800, 320.400 » Program de lucru: Luni-Vineri 8-16


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.


Autentificare

INFORMARE privind măsurile de mediu și climă aplicate în anul 2016 pe terenurile agricole
Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân
Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.
ORGANIGRAMA PRIMARIEI CIORTESTI
Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020
ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020
PROGRAM AUDIENTE

Datini, obiceiuri, legende...

Colindatul si uratul sunt obiceiuri simbolice ancestrale mostenite din generatie în generatie, de la tatã la fiu, prin viu grai. În structura lor se gãsesc urmele unui fond arhaic, un bun liant care leagã spiritualitatea strãveche de cea actualã.

Crãciun este o semidivinitate arhaicã, înfãtisat ca un strãmos de o vârstã nedeterminatã întâlnit atât în vremea geto-dacilor cât si în perioada rãspândirii crestinismului. Cuvântul Crãciun înseamnã Cel Creat si se referã la un zeu solar, cãruia dacii i se închinau la 21 decembrie, la solstitiul de iarnã. Mos Crãciun este legat si de nasterea Mântuitorului Iisus, fiind cel care ne aduce bucurii si nu întâmplãtor în ipostaza de îmbucurãtor al copiilor. Mos Crãciun poate aduce cadouri oricui are puritate si stare de copil, indiferent de vârstã.

Colindatul cu Steaua de la Crãciun pânã la Boboteazã, vestind nasterea lui Iisus are analogii cu vechile osanale aduse lui Iisus.

Plugusorul sau cu uratul este o replicã a unui vechi ritual de fertilitate specificã muncilor agricole :... semne bune anul are; semne bune de belsug; trageti brazda de sub plug...
Bucuria urãturii, legatã de trecerea spre un An Nou reprezintã un moment important al trecerii spre un nou început, este urmatã de semãnat.

Semãnatul are iarãsi analogii agrare, fiind pus pe seama fertilitãtii si fecunditãtii pãmântului, a Mamei Divine, care este însãmântatã pentru a da rod bogat si sãnãtos..
Sãnãtate Anul Nou si la Anul cu sãnãtate... Se aruncã boabe de grâu, porumb, orez pentru a rodi în casa celui semãnat, toate bogãtiile pãmântului care-i sunt absolut necesare traiului de zi cu zi.
Jienii reprezintã un teatru de haiduci popular, alcãtuit din: Anul Vechi, Anul Nou, Jianul, Iubita Jianului, Muntenul I si Muntenul II, Turcul, Ciobanul, Haiducul I si Haiducul II, Cãpitanul si Vânãtorul.

Jocul Caprei foloseste mãstile zoomorfe în care sunt implicate diverse personaje din lumea ruralã (mosul, baba, tiganul, negustorul, vânãtorul, doctorul etc.), toate reflectând în parte îmbinarea pragmaticã a cotidianului cu sacrul si participarea tuturor categoriilor sociale la acest fenomen mistic.

Jocul Ursului. Ursul era asociat în vechime cu puterea, era un simbol al libertãtii si al mãretiei. Cel care stãpânea Ursul, stãpânea constiinta sa mereu fugarã, avea un autocontrol perfect asupra lucrurilor si fenomenelor trecãtoare. Chiar si puterea era iluzorie, dar aceasta îi dãdea sigurantã cã lumea este finitã si cã atotputernicia provine de la Divinitatea Supremã. Ursarii din Pietris umblau din sat în sat cu un urs, dresat, distrând oamenii prin dansul acestuia; ultimii ursari au fost întâlniti în perioada interbelicã.

Paparuda. Atunci când se abãtea câte o secetã si animalele nu mai aveau ce paste pe islaz, se iesea cu icoanele Bisericii pe câmp, iar la trei zile mai târziu cu paparuda. Paparuda era de obicei o femeie tânãrã goalã, îmbrãcatã cu boz. Circula pe ulitele satului strigând cât o tinea gura: Dã Doamne sã ploaie, dã Doamne sã ploaie ....Când ajungea prin fata portii fiecãrui sãtean, acesta, auzind strigãtele ei si ale copiilor care se tineau scai din urmã, ieseau la poartã cu gãleata cu apã si o aruncau pe paparudã, asa încât atât personajul cât si ceilalti participanti erau uzi leoarcã. Rareori se întâmpla ca dupã o asemenea ceremonie sã nu plouã.

Sezãtoarea. Rolul sezãtorilor este acela de a povesti si analiza evenimentele trecute si prezente. Sezãtoarea avea si scopuri practice: femeile si fetele torceau, impleteau, scãrmãnau lâna, coseau, ajutau gazda, etc. Sezãtorile puteau avea loc într-un loc public (Cãmin Cultural, Scoalã etc.) sau acasã la o familie de oameni gospodari. Fetele aranjau sezãtorile, invitau bãietii, stabileau casa unde avea sã fie sezãtoarea, aduceau lâna, acele de cusut, fãceau gustãri etc.
Gazda gãtea diverse bunãtãti: porumb fiert, cucurigi, turte prãjite, s.a. Flãcãii spuneau povesti si ghicitori, care mai de care mai deocheate, creând astfel voiosie si bunã dispozitie uitându-se nevoile si greutãtile traiului zilnic.

Claca i-a unit pe tãrani în cele mai grele momente fiind de folos celui lipsit de posibilitãti. Solidaritatea tãrãneascã se manifestã si astãzi, mai ales la ridicarea unei noi case, la construirea unei fântâni sau drum, la curãtatul islazului sãtesc, la constructia unui pod, etc.
Când o familie era la necaz, erau ajutati de sãteni, fãrã nici o obligatie, dar la rându-i trebuia, ca o îndatorire nescrisã sã tinã cont de cerintele altora.
Claca ca ajutor interuman se manifesta si cu ocazia unor petreceri: la nunti, botezuri, aniversãri, dar si în momente de grea încercare, înmormântãri, la praznice s.a.
În putinul timp liber avut la dispozitie tãranii se adunau în fata primãriei unde discutau despre recoltã, preturi, relatia cu boierii. O altã bunã parte din timp o petreceau la cârciumã.
De Crãciun gospodarii tãiau porcul din care nevestele pregãteau chistele, cârnati si tobã. Cu 2-3 zile înainte de Crãciun copii mergeau pe la casele oamenilor cu Steaua vestind marea sãrbãtoare a Nasterii Domnului Iisus Hristos.

Urma Ajunul Sfântului Vasile, Anul Nou, când se mergea prin sat cu colinde sau cu urãturi. Alte grupuri jucau Capra, Ursul, Cãlutul. În prima zi a Anului Nou copii semãnau cu grâu si primeau colaci, bani, nuci. Grâul era apoi strâns din urma celor ce semãnau si aruncat în ocolul animalelor pentru ca ele sã se înmulteascã precum acesta.

La Boboteazã se ridicã la bisericã o cruce din gheatã, mai ales când temperatura scãzutã permitea aceasta.Sãtenii merg la slujba efectuatã de preot si primesc aghiazmã.
La Florii este obiceiul de se a pune la poartã salcie iar în Duminica Mare, la 7 sãptãmâni dupã Pasti, tei. De Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie, se ung tocurile si clantele de la usi cu usturoi împotriva strigoilor. Se fãcea de ursitã pentru a se afla cu cine aveau sã se mãrite fetele din sat.
La marile sãrbãtori de peste an, biserica era numai cu bãrbati îmbrãcati în scurte si în cap cu cãciuli, în timp ce femeile stãteau în jurul bisericii.

Hora satului. Cu ocazia unor sãrbãtori religioase importante ale satului, pentru a mai iesi din rutina zilnicã, se organizau hore sustinute de formatiile locale sau din jur, precum Fanfara de la Cozmesti, Duda, Pãdureni, Pietris.
Bãtrânii satului stãteau pe margine si priveau jocul tinerilor. Cei mai curajosi si îndemânatici îsi luau o domnisoarã si se încingeau la dans pânã ce instrumentistii oboseau.
Hora este organizatã pe un islaz sau în centrul satului, într-un loc unde sã se poatã manifesta întreaga masã de oameni.

Vizualizari: 209
Data creare: 25-02-2016 14:22:08
Comunicate de Presă referitoare “la majorarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, majorarea și prelungirea stimulentului de inserție.
VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI
Licitatie publica pentru inchirierea unor spațiilor de birouri / comerciale din cadrul proiectului TRANSAGROPOLIS TRANSFRONTALIER AGRIBUSINESS SUPPORT, in comuna LETCANI, judetul IASI.
Stema comunei Ciortesti, judetul IasiDescrierea si semnificatia stemei comunei Ciortesti, judetul Iasi
ANUNT
PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE
ANUNT-DEMONSTRATIE CRUCEA ROSIE
ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL
ANUNT CONCURS
Ziarul local ”COLINELE CIORTESTILOR”
BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC, COMUNICATE DIN OFICIU
Starea vremii
Localitatea: Ciortesti
Latitudine -> 46.91119°
Longitudine -> 27.84127°
Astazi
Duminica 23-09-2018
Predominant noros
Predominant noros
Temperatura
11°C
Minima zilei --> 10°C
Maxima zilei --> 19°C
Presiune atmosferica --> 1.00 Bar
Umiditate --> 81 %
Vizibilitate --> 16.10 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 7.00 km/h
Directie vant --> VAR
Soarele rasare --> 6:58 am
Soarele apune --> 7:4 pm
Maine
Descarcari electrice
Descarcari electrice
Minima zilei --> 10°C
Maxima zilei --> 21°C
Poimaine
Partial noros
Partial noros
Minima zilei --> 7°C
Maxima zilei --> 13°C