- Traditii populare


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Masuri de mediu si clima pentru anul 2016

INFORMARE privind măsurile de mediu și climă aplicate în anul 2016 pe terenurile agricole

ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA PRIMARIEI CIORTESTI

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Legislație privind problema câinilor cu și fără stăpân

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Impozite si taxe pe terenuri, cladiri, autovehicule s.a.

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

Strategia de dezvoltare a comunei Ciortesti pentru perioada 2014- 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

ANALIZA SWOT pentru perioada 2014 - 2020

PROGRAM AUDIENTE

PROGRAM AUDIENTE

raport 544

Documente de interes public

DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Traditii populare

Datini, obiceiuri, legende...

Colindatul si uratul sunt obiceiuri simbolice ancestrale mostenite din generatie în generatie, de la tatã la fiu, prin viu grai. În structura lor se gãsesc urmele unui fond arhaic, un bun liant care leagã spiritualitatea strãveche de cea actualã.

Crãciun este o semidivinitate arhaicã, înfãtisat ca un strãmos de o vârstã nedeterminatã întâlnit atât în vremea geto-dacilor cât si în perioada rãspândirii crestinismului. Cuvântul Crãciun înseamnã Cel Creat si se referã la un zeu solar, cãruia dacii i se închinau la 21 decembrie, la solstitiul de iarnã. Mos Crãciun este legat si de nasterea Mântuitorului Iisus, fiind cel care ne aduce bucurii si nu întâmplãtor în ipostaza de îmbucurãtor al copiilor. Mos Crãciun poate aduce cadouri oricui ar Citeste mai mult...

Vizualizari: 397
Data creare: 25-02-2016 14:22:08

Descantece

În fiecare sat existã câteva persoane care au „darul" de a descânta. Ca sã poti primi acest dar trebuie sã fii evlavios, bun la suflet, sã ai o vârstã mai micã decât a celui de la care primesti si înveti.

Descântecele pot fi pentru bube, deochi, boli, etc. Practic puterea de a descânta echivaleazã cu aceea de a exorciza, existã mai multe grade de exorcism, cel în cauzã fiind de intensitate micã.

Pentru deochi si descântec trebuie apã neînceputã si cãrbuni pusi într-o canã.

Preparatul nefolosit este aruncat sau îngropat în grãdinã chiar de mâna celui vindecat.

În marea majoritate a cazurilor cei care vindecã prin descântec sunt femei - natura receptivã femininã este mult mai aptã sã primeasc Citeste mai mult...

Vizualizari: 1862
Data creare: 25-02-2016 14:29:37

Botezul

În vechime nasterea era asistatã de o moasã a satului, astãzi aceasta este fãcutã în spital la Iasi. În caz de urgentã fiecare dispensar comunal poate asigura gravidelor conditii pentru ca pruncul sã se nascã sãnãtos si în sigurantã.

Botezul reprezintã un moment important din viata unui copil (chiar dacã fãrã voia lui) deoarece prin acest act el este initiat în tainele sfinte ale crestinãtãtii. Botezul reprezintã o amprentã vie a spiritualitãtii crestine prin care copilul este transpus în lumea tainicã a sacralitãtii, în universul ancestral al Puterilor Ceresti inspirate si ghidate de Iisus Hristos. El reprezentã primul pas spre dobândirea unei identitãti. Prin numele de botez, nou-nãscutul intrã în rândul crestinilor si obtinea o identita Citeste mai mult...

Vizualizari: 489
Data creare: 25-02-2016 14:46:44

Nunta

Un alt prag important al fiecãruia este ceremonia de cãsãtorie. Plecându-se de la prietenie, dupã lungi... „cãutãri", bãiatul îsi gãseste sufletul-perechea. Regulile dupã care se ghideazã fiecare „cãutãtor" nu sunt stricte ci sunt adoptate dupã moment, loc si pereche.

Cãsãtoria în trecut era mai mult o „afacere" a pãrintilor decât a tinerilor. Faptul cã, cel putin pânã la împroprietãrirea tãranilor, locuitorii satelor nu aveau drept de posesie asupra pãmântului pe care îl lucrau, ci doar unul de folosintã - pãmântul nu reprezenta o componentã a patrimoniului social - determinã inexistenta unei strategii patrimoniale bazatã pe împãrtirea pãmântului, grãbind procesul de iesire din indiviziunea familiarã. Ajuns la vârsta maturitã Citeste mai mult...

Vizualizari: 498
Data creare: 25-02-2016 14:57:54

Inmormantarea

Cultul mortilor a fost si este respectat cu sfintenie de toti oamenii. În toate siturile arheologice sunt descoperite schelete "împodobite" cu ocru, brãtãri, inele, arme si unelte, silexuri, vase de ritual, monede, etc. Toate acestea reflectã credinta vie în "viata de dincolo". Frica de moarte i-a determinat pe toti semenii si înaintasii nostrii sã cugete adânc asupra sensului si existentei vietii ca entitãti religioase, ghidate de forta magnificã a lui Dumnezeu.

„Refugiul" în eternitate este „orchestrat" încã din timpul vietii prin mãsurile pe care si le ia fiecare. Toate acestea au menirea sã-l protejeze, sã-l ghideze si sã-i asigure o cãlãtorie usoarã în lumile invizibile ceresti. Trecerea spre cealaltã lume poate fi lesne dacã din timpul vieti Citeste mai mult...

Vizualizari: 715
Data creare: 25-02-2016 15:12:20

Arta populara

Dovezi despre acest mestesug milenar le gãsim în sãpãturile arheologice efectuate în zonã, prin acele greutãti din lut ars de la asa zisele rãzboaie de tesut, fusoiolele (greutãti ale fusului). Pe unele bucãti de chirpic descoperite în incinta unor locuinte s-au descoperit amprente de tesãturi.

Astãzi, tehnica de lucru a gospodinelor satelor este la fel de asemãnãtoare cu cea de acum câteva sute de ani : stativele-scheletul din lemn; sulurile; vãtalele care fixeazã spata; itele tinute în pozitie verticalã de cãtre scripeti; slobozitorul; tãlpicile care sunt manevrate cu abilitate pentru a diversifica modelul tesãturii, suveica cu tevi din stuf, cu atã sau alte materiale, pentru bãtãtura; letca-rotitoarea prin care se pune pe tevi, atã, s.a.
Citeste mai mult...

Vizualizari: 710
Data creare: 25-02-2016 15:16:29

STEMA COMUNEI CIORTEȘTI (județul Iași)

Stema comunei Ciortesti, judetul IasiDescrierea si semnificatia stemei comunei Ciortesti, judetul Iasi

Comunicate de presa

Comunicate de Presă referitoare “la majorarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, majorarea și prelungirea stimulentului de inserție.

ANUNT PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT
PRIVIND OCUPAREA UNUI POST VACANT PRIN TRANSFER LA CERERE

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS REFERENT ASISTENT SOCIAL

ANUNT CONCURS

ANUNT CONCURS

ZIARUL LOCAL

Ziarul local ”COLINELE CIORTESTILOR”

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC

BULETINUL INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC, COMUNICATE DIN OFICIU

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

VENITURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI CIORTESTI

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Regulament de instituire si administrare a taxei speciale de salubrizare al comunei Ciortesti

Alegeri Europarlamentare 2019

Alegeri Europarlamentare 2019

ANUNT AVIZ MEDIU

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

EXAMEN PROMOVARE CONTRACTUAL

examen promovare contractual